Temperaturi scazute

Degerăturile o ameninţare a iernii


Degerăturile apar din cauza expunerii îndelungate a corpului la temperaturi sub -10 grade Celsius sau  la vânturile reci chiar la temperaturi mai ridicate.

Zonele cel mai des afectate sunt segmentele descoperite ale corpului: degetele, mâinile, picioarele, nasul, urechile şi obrajii.

Persoanele aflate în grupuri de risc sunt salvamontiştii, alpiniştii; cei care lucrează la temperaturi scăzute, în frig, în vânt; categoriile extreme din punct de vedere al vârstei -  copiii şi  bătrânii; oamenii fără  adăpost; persoanele  care au  abuzat  de  consumul  de droguri şi cei cu afecţiuni psihiatrice.

 

În prima etapă apare un eritem ( înroşire a tegumentelor), senzaţia de furnicături şi mâncărimi. Pacientul va fi transportat de urgenţă într-o încăpere caldă, dar nu foarte călduroasă. Încălzirea se face neaparat treptat, prin schimbarea hainelor cu unele uscate şi calde.

În etapa a doua porţiunile afectate de frig se umflă şi încep să doară.

În etapa a treia, odată cu evoluţia degerăturii, dispar durerile, tegumentele roşii devin vineţii, semn că a fost grav afectată circulaţia. În acest moment cu un tratament adecvat se pot micşora leziunile. Dacă acestea se transformă în gangrene ale ţesuturilor profunde şi infecţii, soluţia este doar amputarea.

Pentru a evita degerăturile medicii recomandă ca îmbrăcămintea să fie adecvată sezonului rece, de preferat bluze subţiri dar mai multe; acoperirea extremităţilor prin folosirea căciulei, a fularului, a mănuşilor şi a încălţămintei potrivite; consumarea de lichide calde; evitarea fumatului şi a consumului de alcool.

 

INFLUENŢE DĂUNĂTOARE ALE „sezonului rece” asupra STĂRII DE SĂNĂTATE

 

Corpul uman şi prin acesta, sănătatea populaţiei, este direct influenţat de presiunea atmosfecrică, temperatură, umiditate şi mişcarea aerului, care pot să reprezinte factori de risc necesari a fi luaţi în considerare cu toată atenţia.

Temperatura aerului, precum şi oscilaţiile acesteia, au o deosebită influenţă asupra organismului. Frigul determină apariţia unor tulburări circulatorii (angionevroze), amorţeli în degete, furnicături, înţepături, scăderea sensibilităţii cutanate mai ales la nivelul extremităţilor (mâini, picioare, faţă). Spasmul vascular determină albirea tegumentelor degetelor. Stările acestea pot revenii la normal dacă acţiunea frigului este de scurtă durată.

Sistemul nervos sub acţiunea frigului conduce la apariţia parezelor de nerv facial şi nevralgii de trigemen. Expunerile îndelungate la temperaturi joase conduc la apariţia degerăturilor.

Oscilaţiile bruşte de temperatură precum şi frigul pot determina apariţia unor afecţiuni ale aparatului respirator, agravarea unor suferinţe cardiace (88-99 % dintre afecţiunile cardiace acute). În zilele cu modificări importante a temperaturii aerului poate să apară infarctul miocardic, tromboza arterelor coronare.

Frigul favorizează de asemenea şi afecţiunile reumatismale precum şi apariţia recidivelor ulcerului gastro-duodenal, unele nevrite şi afecţiuni renale.

Variaţiile umidităţii aerului din „sezonul rece” declanşează apariţia unor boli infecto-contagioase prin diminuarea rezistenţei organismului şi acţiunea directă a unor germeni microbieni, a unor virusuri. Microclimatul acesta favorizează şi bolile reumatismale, acutizarea unor suferinţe cronice ale aparatului respirator.

Mişcarea aerului produsă de diferiţii curenţi care conduc la fenomeul cunoscut sub numele de vânt reprezintă un alt factor de risc care adesea este desconsiderat, deşi reprezintă energia nocivă cea mai perversă, care poate acţiona asupra corpului uman. Acesta măreşte pierderile de căldură ale organismului, ducând la o răcire a acestuia, contribuind substanţial la apariţia diferitelor afecţiuni specifice sezonului rece. De altfel, mişcarea aerului antrenează germenii de la suprafaţa solului, alergeni vegetali transportându-i la diferite distanţe.

Oscilaţiile presiunii atmosferice acţionează în grade diferite asupra funcţiilor organismului, în raport cu particularităţile individuale, de pildă: creşterea frecvenţei crizelor de astm bronşic, dureri la nivelul plăgilor cicatrizante, tulburări digestive, nevralgii, scăderea capacităţii de muncă, accentuarea durerilor reumatismale. Creşterea presiunii atmosferice poate favoriza unele procese inflamatorii, apariţia trombozelor şi emboliilor.

Considerentele de mai sus, este bine să fie luate în seamă, pentru a putea monitoriza starea de sănătate pe toată durata „sezonului rece”, apelând la asistenţa medicală de specialitate şi adaptându-ne în mod specific regimul de viaţă (alimentaţie, îmbrăcăminte, încălţăminte ş.a.)

DMC Firewall is a Joomla Security extension!