Informează-te pentru a preveni gripa!

   Scăderea bruscă a temperaturii asociată cu variaţii de presiune atmosferică şi umezeală de la o zi la alta, favorizează creşterea numărului de infecţii acute de căi respiratorii superioare, pneumonii şi gripă, suprasolicită sistemul imunitar al organismului nostru, aparatul respirator şi cardiovascular fiind cel mai mult afectate; sunt vizaţi în primul rând copiii şi bătrânii, bolnavii cronici şi cei cu dizabilităţi.
    Gripa este o infecţie acută virală foarte contagioasă, cu poartă de intrare respiratorie care afectează întregul organism, produsă de virusul gripal. Este cea mai importantă dintre virozele respiratorii, atât prin răspândire, cât şi prin severitate. Epidemiile de gripă apar de obicei în sezonul rece, dar pot exista îmbolnăviri în orice perioadă a anului. Boala este gravă atât la nivel individual, cât şi populaţional, orice epidemie de gripă evoluând în paralel cu o creştere a mortalităţii. 
     Sursa de infecţie este reprezentată strict de bolnavii cu diverse forme de infecţie acută.
    Modalitatea de transmitere directă este predominantă deoarece virusul gripei are o rezistenţă scăzută în mediul ambiental. Transferul virusului către persoanele receptive se realizează prin picăturile de secreţie nazo-faringiană sau salivă care ajung în aer prin vorbit, strănut, tuse, râs ş.a. Modalitatea de transmitere indirectă este posibilă prin obiecte proaspăt contaminate.
    Receptivitatea faţă de gripă este generală, toate grupele de vârstă putând fi afectate într-o epidemie, cu precizarea că există grupe cu risc crescut de a se îmbolnăvi (copiii, vârstnicii, gravidele, bolnavii cronici, persoanele imunodeprimate ş.a.).
   Manifestările bolii apar de obicei brusc după 1-3 zile de la infectare şi constau în: alterarea stării generale, oboseală, febră (39-40°C) instalată brusc, frisoane, transpiraţii, dureri de gât, dureri musculare, cefalee (dureri de cap), dureri la nivelul globilor oculari şi lăcrimare, secreţie nazală abundentă, strănut, uneori epistaxis (sângerare nazală), răguşeală, tuse (cel mai frecvent uscată), scăderea poftei de mâncare, greaţă cu/fără vărsături.
     În caz de evoluţie favorabilă, după 3-7 zile de la debut, febra scade treptat iar manifestările clinice dispar.
Gripa poate provoca complicaţii grave fiind o boală periculoasă şi potenţial letală.
    Complicaţiile pot fi: - respiratorii (laringită, bronşită, pneumonie); cardiace (miocardită, pericardită); neurologice (nevrită, mielită, encefalită) ; sindrom Reye la copiii trataţi cu aspirină ;  alte complicaţii: otită, sinuzită, tiroidită etc.
   Tratamentul formei comune de gripă se face la domiciliu, în condiţii de izolare şi repaus, respectându-se cu stricteţe recomandările medicului de familie. Necesită internare în spital doar formele complicate de gripă.     

     Măsurile generale de prevenire ale gripei sunt:
 - Evitarea aglomeraţiilor şi a contactului cu persoanele bolnave;
 - Izolarea imediată a bolnavului la domiciliu sau dacă este cazul la spital (deoarece el constituie izvorul principal de îmbolnăvire);
 - Aerisirea frecventă a încăperilor (locuinţe, locuri de muncă, săli de clasă);
 - Respectarea regulilor de igienă personală;
 - Suflarea corectă a nasului (alternativ când pe o nară, când pe alta iar la copiii mici aspirarea secreţiilor nazale cu o pară de cauciuc), utilizarea batistelor igienice;
 - Folosirea judicioasă a tuturor factorilor de călire a organismului (aer, soare, mişcare);
 - Alimentaţia bogată în vitamine (fructe şi legume proaspete);
 - Evitarea fumatului şi a consumului de alcool care scad capacitatea de apărare a organismului;
 - Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă;
 - Dezinfecţia obiectelor contaminate.

Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este VACCINAREA ANTIGRIPALĂ  SEZONIERĂ.


DMC Firewall is developed by Dean Marshall Consultancy Ltd